Cafeaua cu miere
A fost furtună aseară,
Cu ploaie nervoasă şi vânt.
Stăteam speriată în camară
Te teamă, puteam doar să cânt.
Pisica torcea la picioarele mele
Şi parcă-mi spunea din priviri
Că ploaia ce cade sunt lacrimi grele
De-apuse şi triste iubiri
Şi cerul mai plânge şi se tânguie amar
Dar până la urmă prin ceaţa
Steluţe plăpânde îşi fac loc şi apar
Şi-mi ţin de urât, chemând dimineaţa
Şi cântă cocoşii şi soarele’apare
Pisica se spală tacticoasă pe gheare
Ma uit pe fereastră să uit de durere
Ma duc sa-mi prepar…cafeaua cu miere
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu