Când
viața ți se pare
Prea
tristă și pustie
Când
totu-i cenușiu
Și nu
mai ai ieșire
Pictează-ți
cerul albastru
Și-un
soare zâmbitor
Găseste-i
loc speranței
Și-alungă orice nor
Pe
pensulă să-ncapă
Culori
înmiresmate
Culorile
iubirii
Fără
desene-abstracte
Tu
grijă ai la linii
Să nu
se curme scurt
Să
lași să se întindă
Din
cer pîn” la pământ
Pictura
ta să fie
Un
cer imaculat
Iar
soarele iubirii
Să nu
apună niciodat”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu