Cu dor mă învălui
Cu lacrimi mă
scald
Cu tristețea mă
tângui
În suflet,
scântei reci mă ard
Mă doare lumina
Și lacrima dură
Respir nestemate
Din patimi și ură
Mă biciue jalea
Alerg prin
furtună
Adancă e calea
Când calc pe
țărână
Visul mi-e crud
Trezirea-i urâtă
Când dorm mă
scufund
Într-o lume
știută
Vreau rază de
soare
Vreau dulcea
uitare
Pe obraji-mi cu
șanțuri
Vreau doar
alinare
Mă doare uitarea
Îmi urlă prin
vene
Îmi apasă
privirea
Sfioasă prin gene
Sunt lacrimi de
gheață
Prelinse pe față
Ce cad în neștire
Îzvorâte din
amintire
Mă doare…mă doare
Leșin de durere
E parcă aici…Îi
zâmbesc…
Și iar piere…
Mă doare suflarea
Mă doare uitarea
Mă doare
privirea…
Din ochi-ți
inerți
