Cioburi de suflet.....
Mi-ai sfârtecat sufletul și l-ai împrăștiat
bucățică cu bucățică,
Savurând jocul dureros din inima mea
Mi-ai prefăcut ochii în gheață dură
Și mi-ai aruncat pe frunte cu cioburile sparte de
tine
Mi-ai indrugat minciuni frumoase
Și m-ai
făcut să cred că-ți pasă
Și nu știam de fapt ca voi iubi
Chiar pe călăul sufletului meu
Ai baut cu sete vampirica
Fiecare lacrimă a mea
Râzând frenetic vazându-mă cum ma zvarcolesc de
durere
Aveam speranța infimă,că am dreptul la fericire
Și mă purtam ca o fetiță zurlie
Mă bucuram de orice vorbă spusă de tine
Mă facea să mă înalț la soare cu iubire
Te vedeam ca pe un zeu și îți sorbeam din
ochi,fiecare rază ce o credeam adevăr
Mă frământam de pasiune și dorință
Fără să-mi dau seama că doar te jucai
Îmi spuneai ce vroiam să aud
Și așteptai cu nerăbdare ,să mai afli că plâng
sfârșită
Mă visam pe aripi de fantezie și imi închipuiam că
sunt iubită
Rădeam ca un copil dar mă simteam femeie
Acum sunt răpusă iremediabil
Mi-ai transformat sufletul în cioburi
Și ei tot te iubesc…
Și pentru cate iubesc
Dacă durerea și moartea sufletului meu,te bucură
Și te face să te simți bine
Atunci mă bucur însângerată alături de tine
Fi fericit!
Sufletul meu și-a dat duhul
Poți arunca și ultimile cioburi
Acum,nu mai au nici un folos…………
frumos ,dar trist ,Marina !! ti-am rasfoit poeziile ..si am plans!! te sarut!
RăspundețiȘtergere