Dor

Dor

Când mi se face dor

Mă învălui în tăcere.

Las numai amintirile să vorbească.

Le aranjez cu grijă într-un decor

Și mă pierd în el cu plăcere

Tresar de nerăbdare și aștept să-mi povestească.

Și te vad zâmbind,

Mângâindu-mă,

Alintându-mă,

Îmi șoptești duios că mă iubești.

Cred în tot ce simt,

Știind

Că tot ce am visat a rămas în urmă.

Acum,am doar amintirea ta ca în povești

Rostogolindu-mă pe iarba udă

Ca să ma îmbrac în petale de flori

Și tu să ma privești

Ca soarele ce ma inundă

Precum o făceai tu,de atâtea ori.

Îți sorb de pe buze nectarul dulce

Îți mângâi cu privirea  chipul

Îți venerez orice vorba și mișcare.

Te-am cuprins în suflet

Ca pe o rară floare

Cu ochii in lacrimi ,încerc sa te pastrez pe retină

Ca să nu te pierd când se scurg pe obraz

Cu ființa-mi toată

Încerc să te țin cu forța

Și să nu te mai eliberez niciodata

Să-ți fac culcuș în mine

Și să fi al meu pe veci

Lacrimile devin seci

Tu pleci…

Te uiți în urmă zămbind

Știind

Că nu te pot păstra

Decât în amintire

Numai ea este a mea

Și doar a mea

Și când mi se face dor

Pot să fac ce doresc

Pentru ca amintirea îmi aparține

Și nu te las să pleci de langă mine

Și iar mi se face dor

Și te chem

Tu vi

Zâmbind

Iubindu-mă

Alergăm împreună și ne bucurăm

Când mi se face dor

Sunt fericită pentru ca ești numai al meu

Și mie mi-e dor tot timpul

Nu te-am pierdut

Ești în sufletul meu

Cea mai de preț comoara

Și nu vreau să mă doară

Acum îmi este dor

Zîmbești

Ce frumos ești

Sunt singură și îmi este dor

Într-un decor…

Numai al meu…